Hip-Hop-ul romanesc

Istoria hip-hop-ului reprezinta o veritabila piatra de temelie in privinta surselor de inspiratie ale artistilor de pretutindeni si de oricand. Este, de asemenea, o adevarata tema de studiu atat din punct de vedre artistic, cat si din punct de vedere al mesajelor si al impactului lor de-a lungul timpului. Interesanta si coplesitoare prin complexitatea acestui gen muzical, ajuns la statutul de cultura, istoria hip-hop-ului a generat si continua sa genereze modele si pentru artistii autohtoni. Dupa cum se stie, inceputurile rap-ului in Romania s-au consemant undeva in perioada 1993-1995. Printre promotorii genului s-au numarat M&G, in a caror muzica se sesizau influente din Naughty by Nature, Cimitiru’ Bellu- ale caror versuri, aflate mai mereu in concordanta cu denumirea acestora, au socat permanent, Vorbire Directa si Puterea Cuvantului- trupe care au vrut sa evidentieze prin insasi intitualrea lor caracteristica cea mai importanta a acestui gen muzical, Klansman, RACLA- trupa ce isi merita pe deplin titulatura de “pionieri ai hip-hop-ului autohton”, reusind, la vremea aceea, performanta de a scoate primul album de gen in Romania(“Rap-sodia Efectului Defectului”- 1995) si Parazitii. Ulerior, conform modelului oferit de “state”, s-au format doua asa-zise grupari: de Vest- Cartel si de Est- RAN-S. Opuse prin ideologii, dar avand ca punct de plecare aceeasi dorinta de a transmite anumite mesaje, acestea au marcat un adevarat inceput de drum catre o noua identitate muzicala. Trupele componente ale Cartelului adoptau in general biturile dure si temele artistilor de gangsta-rap din SUA, transpunand in versuri, mai intai, probleme ce se intalneau, mai degraba, in hood-urile americane, ca apoi, subiectele abordate sa prinda o nuanta autohtona. Drept exemplu: Black Underground- cei ce odata cu venirea lui Uzzi(ex-Drama, fost membru Demonii) vor deveni BUG Mafia- au debutat cantand in engleza si abordanad tematici specifice stilului gangasta- crime pe strazile cartierului, evenimente ce implicau folosirea armelor de foc, cunoscute mai ales sub denumirea “ subiecte cu pac-pac” ori “subiecte de cariter”- influentati esentialmente de muzica celor de la NWA. Ceva mai putin violenti pe negative, si remarcandu-se printr-un stil original, “doi baieti din sud” cunoscuti sub denumirea de Il-egal, au adus stilul playa-gangasta pe strazile Romaniei. Negativele lor melodioase armonios imbinate cu versurile directe si dure, aduc aminte de creatiile exponentul principal al acestui sub-gen muzical- Warren G. Din aceeasi grupare faceau parte si La Familia, asupra carora muzica lui 2 Pac a avut o influenta majora. De cealalta parte, RAN-S-ul (RACLA, Da Hood Justice, Delikt, Ghetto Dacii), chiar daca era format pe sablonul East-Coast-ului, inca de la inceput a mers pe linia unui mesaj al carui fundament era realitatea autohtona- lucru conturat de insasi denumirea lor: Racnetul Agoniei Nationale- Sindicat. Trupele componente ale acestuia le-au contestat si atacat muzica celor din Cartel- considerata ca nereprezentativa-, fapt ce a avut ca efect izbucnirea unui conflict intre cele doua grupari. S-a ajuns nu numai la schimburi de replici virulente, ci chiar la bataie la Targul de Muzica din 1997. RACLA se remarca in primul rand pentru cea mai inedita si prima colaborare cu artisti rock- si anume Cargo- pe piesa “Anarhia” (“Cei care te calca pe cap”- 1997). Adept al Vechii Scoli de Rap, Rimaru isi atribuie, pe drept, meritul de a fi adus in Romania “stilul ragusit”- impresionat fiind de Krs-One. Artisti precum Big Dady Kane si Chip-Fu au jucat un rol important in dezvolatarea tehnicii si abilitatilor impresionante de MC pe care Rimaru le poseda. Cand vine vorba de originalitate, Da Hood(Justice) se inscriu automat in aceasta categorie. Prima interferenta concreta dintre hip-hop si jazz s-a intalnit pe piesa intitulata simplu “Jazz- Hip-Hop” de pe albumul “Direct din Unda’ Ground” al artistilor in cauza. Tot ei, mai exact Sub Zero (a.k.a. Phane Buton), au introdus bucati muzicale de chill si trip-hop, fie ca interludii, fie ca parti integrante ale anumitor melodii. Asemantoare privite prin optica puterii de transmitere a mesajelor, rap-ul si rock-ul isi dovedesc de fiecare data “compatibilitatea”. Imbinarea celor doua genuri este din ce in ce mai frecventa. Multe trupe aleg un negativ hard pentru a accentua mesajul ce se vrea a fi auzit. Un proiect notabil in acest sens a fost colaborarea dintre Verdikt si ab4, proiect ce consta intr-un intreg album scos sub aceasta formula. Din pacate, acesta nu s-a materializat decat intr-un videoclip la melodia “Nu-ti fa griji!”. Tot Verdikt a frapat cu refrenul piesei “Vine politia”- catalogata de unii drept manea, dar, in realitate, acesta fiind preluat de la un individ dintr-un penitenciar. Impletirea autentica a mai multor stiluri muzicale isi gaseste deplinatatea in muzica semnata K-Gula. De la chill la funck, de la rock la blues, toate pe fundamentul unui rap cat se poate de surprinzator, K isi trimite ascultatorii intr-o lume a sunetelor desavarsite si a versurilor pline de substanta. Cultura Reggae detine si ea titulatura de sursa de inspiratie. Astfel, muzica ragga isi are si ea exponentii ei in muzica romaneasca. Primul care a adus astfel de influente a fost Pacha Man, pe primul sau LP- “Globul de cristal” (1998). Nimic nu-I pote descrie mai bine stilul si influentle decat el insusi: “Un fel de safari offroad, pe ritmuri reggae, in spiritul si conceptia rasta despre lume si viata, (il)egalitate, valori si libertate de expresie la noi in tara”. Printre artistii care il inspira se afla: Bob Marley, Mad Lyon, Shabba Ranks, Sizlla, Buju Banton si, nu in ultimul rand, Dr. Dre. Pacha este, evident, cel mai reprezentativ artist de ragga hip-hop din tara, insa nume ca: Raggasalt, Bean, chiar si mult controversatul Skizzo Skillz au influente de gen in muzica lor. Cine ar fi crezut ca hip-hop-ul si muzica clasica se vor intalni vreodata? Conservatorii sigur nu! Insa, din aceaasta impletire a doua genuri muzicale diametral opuse, rezultatul a fost unul revolutionar si uluitor. Arii din opera fuzioneaza cu biturile de rap oferind melodiilor, pe de-o parte rafinamentul si maretia artistica a muzicii clasice, pe de alta parte accesibilitatea la mesajul transmis. Grupa Mare se axa foarte mult pe aceasta combinatie inedita de stiluri. De asemenea, acorduri din opera se regasesc in melodii precum: “Contra-Critica”- Ca$ino, “Pacientul Zero”- KST, “Pam-Pam”- Skizzo Skillz ft. Jiddah etc. La polul opus se gasesc melodiile ale caror influente sunt de sorginte folclorica. In acest sens s-au distins cei 4 Morometzi din Sud- 1-Q Sapro, Drops, Raku & Freakadadisk pe albumul “LuminileS-auStins”(1998). Valorificand discurile cu povesti si melodiile folclorice acestia si-au creat o identitate muzicala romaneasca unica. In acelasi spirit folcloric romanesc s-au regasit si Explicit, adaptand “Ciuleandra” in stilul tipic Subsemnatu pe piesa “Muzica depravata” de pe albumul cu titlu omonim. Demna de amintit aici este chiar cea mai vesela melodie de pe Proiectul Verde- “Cantec de voie buna” semnat Dream Team, Stoe & Yolo pe versuri, iar negativul este al aceluiasi polivalent Subsemnatu. Tot Morometzii au folosit pentru prima oara pe o piesa rap charango-ul- un instrument muzical peruan folosit cu maiestrie de Itto pe piese ca “Oriodaiorin-odai” (“K.O.Respunzator”-2000) si “Inca o data” (“Se Intoarce”-2002). Referindu-ne in special la 1-Q Sapro, dar si la identitatea muzicala morometziana in general, artisti ca Busta Rhymes, Onyx, DMX, O.D.B., precum si intregul Dirthy South american, au jucat un rol important in dezvoltarea personalitatii muzicale a celui mai reprezentativ exponent al Sud Still-ului autohton. Fost membru Morometzii, Don Baxter a fost influentat de nume ca Dr. Dre, Timberland, The Neptunes, Track Masters si Darkchild- in calitate de producatori, iar ca MC- Snoop Dogg, Obie Trice, Crazy Bone, Daz Dillinger, Big Boy, 2Pac, Rakim si Xzibit- o paleta foarte vasta de artisti cu stiluri diferite care si-au pus amprenta pe muzica acestuia. Si nu ne putem opri aici cand vine vorba de influentele si sursele de inspiratie ce se regasesc in muzcia hip-hop autohtona. Exceland in a surprinde cele mai fine vibratii sufletesti in cuvinte, Verita Saga au transpus si prelungit emotiile si starile sufletesti si in sunete. Multe voci au spus de-a lungul timpului despre acestia cum ca unele negativele ar fi preluate din celebrele compilatii “Budha Bar”. Acestea doua au un numitor comun foarte important: capacitatea de a induce ascultatorul intr-o anumita stare de spirit- de aici si ideea preluarii anumitor bucati muzicale din aceste compilatii. Interesant tot la aceasta trupa este “battle-ul” dintre Dribbler si James Brown aparut pe “Punct si de la capat”, construit ca un dialog muzical intre un MC si un DJ. Fascinanta cultura asiatica s-a intrepatruns cu muzica hip-hop pentru prima oara in melodiile celor de la Methadon 3000, atat pe negative, cat si ca inserturi vocale din filmele cu arte martiale ale anilor ’70. KaTaNa, prin insasi deumirea trupei releva aceasta afinitate pentru cultura japoneaza. Cea mai distinctiva piesa a lor din acest punct de vedere este “Ronin”, al carei titlu vorbeste de la sine. Rap-ul frantuzesc s-a conturat cu adevarat ca sursa de inspiratie in muzica semnata Zale, iar cel din Italia isi face simtita prezenta atat in versurile, cat si in negativele timisorenilor de la Novox. Genurile adiacente hip-hop-ului –R’n’B, Soul- se impletesc cu acesta din ce in ce in ce mai des, de obicei printr-o voce feminina care sa dea melodiei o anume profunzime. Dintr-o astfel de imbinare a stilurilor a luat nastere un nou gen muzical intitulat “Soul Urban” si al carui unic exponent este Bitza. ¼br /> Cu siguranta ca nume mari ca: Cypress Hill, Gangg Starr, Public Enemy, Wu Tang Klan, Nate Dog (a carui muzica a reprezentat principala sursa de inspiratie pentru Villy), Nas, Ice T si multi altii au avut o influenta puternica asupra construirii identitatii muzicale, atat individuale, cat si colective a hip-hop-ului in Romania. Insa, nu trebuie uitat ca cel mai important aspect al acestui gen muzical este puterea de a transmite anumite mesaje. De la subiecte “de cartier” in care viata e vazuta cu ochii celui care traieste acolo, la subiecte politice, mereu de actualitate, de la istorie, patriotism si revolta fata de societatea de astazi, la subiecte de dragoste, de la caterinca, pamflete si mult sarcasm, la subiecte despre miscarea hip-hop, de la filozofie ori religie, la parodii, de la melodii ce vizeaza legalizarea marijuanei si subiecte ecologice, la piese de party, hip-hop-ul isi gaseste magistrala sursa de inspiratie in realitatea inconjuratoare. ¼br /> Privita in general, muzica este un fenomen de masa, nu o latura izolata a vietii, ci, dimpotriva, muzica este o parte integranta a vietii cotidiene. Impactul puternic al acesteia asupra oamenilor i-a deteminat pe unii dintre ei sa-si puna pe versuri gandurile, trairile si sentimentele. Primite cu mai mult sau mai putin entuziasm si receptivitate de catre marea masa de oameni, dar cu sentimentul identificarii de catre ascultatorii de gen, creatiile acestor oameni au transformat cuvinte simple in mesaje complexe, acorduri muzicale in adevarate stari de spirit si totul avand ca unic punct de plecare si sursa de inspiratie: Realitatea.